OSB placa din furnire orientate

OSB – placa din furnire orientate

Denumirea plăcii de furnire orientate, OSB, vine de la denumirea englezească a materialului, Oriented Strand Board. OSB-ul este o placă constituită din fâşii plate de lemn care odată ce au fost dispuse în trei straturi sunt presate în condiţii speciale de temperatură şi presiune.

Pentru a se obţine rezultatul scontat, fâşiile de lemn, care sunt, de regulă, groase de aproximativ 0.5-0.7 mm şi lungi de până la 140 mm, sunt aşezate pe direcţia lungimii plăcii, cele care corespund feţelor şi transversal, cele din interior. Rezistenţa mare a plăcilor de OSB derivă, pe de o parte din modul de dispunere a lemnului din compoziţie, şi, pe de altă parte, presării, la temperaturi foarte ridicate, cu ajutorul unei răşini MUPF (melamina-uree-fenol-formaldehidă) şi răşinilor izociante cu rol de lianţi. Se crează, practic, o fibră lemnoasă neîntreruptă cu durabilitate şi rigiditate foarte ridicate şi rezistentă la foc ca urmare a folosirii răşinilor în compoziţie.  

Structura sa stratificată face ca OSB-ul să manifeste o rezistenţă deosebită la sarcină. Având axele de ranforsare dispuse pe lăţimea plăcii şi pe cele de rezistenţă pe lungime, plăcile de OSB ating cea mai mare rezistenţă atunci când sunt dispuse astfel încât axele principale să fie perpendiculare pe suporţi. Rigiditatea acestui tip de plăci este una deosebită şi se manifestă ca rezistenţă la încovoiere sub o greutate constantă şi ca rezistenţă la forţele de deformare a plăcii, în mod special în forma sa dreptunghiulară.

Alături de proprietăţile mecanice şi fizice pe care acest material şi le menţine, fiind protejat de acţiunea directă a factorilor meteorologici, ar trebui amintite, ca avantaje, şi uşurinţa cu care pot fi instalate şi lucrabilitatea uşoară a plăcilor de OSB, faptul că se pretează la utilizări dintre cele mai diverse în domeniul construcţiilor, de la elemente de structură, până la finisaje interioare şi că materialul poate fi utilizat fără reziduuri. OSB-ul este, în multe cazuri, preferabil altor elemente din lemn, întrucât nu este atacat de dăunători şi are un coeficient de umflare foarte scăzut la acţiunea umidităţii. Este, de asemenea, un material uşor care, reducând greutatea clădirii în care este folosit, face ca aceasta să aibă nevoie de o fundaţie mai simplă. Pereţii despărţitori realizaţi din OSB au o putere mare de izolare termică şi fonică asigurând un confort sporit. Folosindu-se acest material, pereţii nu sunt doar mai uşori, ci şi mai subţiri, asigurând un spaţiu util mai mare. Aşadar proprietăţile sale sunt cele care au determinat frecvenţa crescută cu care OSB-ul este folosit cu precădere în proiecte de case.    

Procesul de producţie al plăcilor OSB poate fi astfel coordonat încât să se stabilească, dintru început, grosimea plăcilor, dimensiunile lor, rigiditatea şi rezistenţa.

Standardul European EN 300, din iulie 2006, clasifică plăcile de OSB în patru categorii:

OSB/1 – pentru uz general, în interior, în mediu uscat

OSB/2 – placă portantă, pentru utilizări în mediu uscat

OSB/3 - placă portantă, pentru utilizări în mediu umed

OSB/4 – placă portantă de mare rezistenţă, pentru utilizări în mediu umed