Accesibilitatea persoanelor cu handicap

Normele privind accesibilitatea persoanelor cu handicap

Clădirile instituţiilor publice, ale instituţiilor culturale, sportive sau de petrecere a timpului liber, precum şi clădirile de locuinţe construite din fonduri publice, cele ale instituţiilor care asigură mijloacele de transport în comun şi căile de acces trebuie să respecte normele impuse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 (articolul 1, cu modificările ulterioare) privind asigurarea accesibilităţii persoanelor cu handicap.

Proiectele pe care arhitecţii le realizează pentru astfel de clădiri pot fi autorizate numai în măsura în care respectă NP 051/2000 (Normativul pentru adaptarea clădirilor civile şi a spaţiului civil aferent la exigenţele persoanelor cu handicap) care a fost aprobat prin Ordinul 649/2001.

Există situaţii în care modernizarea, reamenajarea, consolidarea şi repararea construcţiilor existente nu permit respectarea unora dintre nivelurile de performanţă stabilite de normativ, în aceste situaţii se impune adoptarea, pe cât posibil, a unor măsuri compensatorii de protecţie.

Categoriile de utilizatori pentru care clădirile trebuie adaptate conform specificaţiilor normativului NP051/2001 sunt:

  • Persoanele cu deficienţe mecanice şi motrice ale membrelor
  • Persoanele cu deficienţe de vedere
  • Persoanele cu deficienţe auditive

Deşi fac excepţie de la prevederile acestui normativ tocmai construcţiile personale şi anexele lor, am considerat util să descriem în continuare condiţiile care trebuie respectate în cazul construirii unor clădiri de locuit potrivite pentru nevoile persoanelor cu deficienţe de tipul celor amintite mai sus.

În realizarea unui proiect de casă pentru persoanele cu deficienţe ar trebui să se ţină cont că, pentru a le asigura acestora accesul, rampa ar trebui să aibă o pantă de maximum 15% pentru o denivelare mai mică de 20cm, respectiv o pantă de maximum 8% (rec. 5%) pentru o denivelare mai mare de 20cm, lăţimea trebuie să fie de 1.20 m, înălţimea balustradei trebuie să fie între 0.90 – 1.00 m, iar cea de la mâna curentă trebuie să fie între 0.90 – 1.00 m pentru adulţi şi între 0.60 – 0.75 m pentru copii şi pentru persoanele în scaun rulant. De asemenea, lungimea scării trebuie să fie de maximum 10 trepte, iar lăţimea acesteia de minimum 1.20 m şi să fie prevăzută cu spaţiu de odihnă care să aibă minimum lăţimea scării. Treptele unei astfel de clădiri ar trebui să aibă o lungime de minimum 1.20 m, o lăţime de cel mult 0.34 m şi o înălţime de  maximum 0.1 m. În ce priveşte platforma, denivelarea ar trebui să fie de maximum 0.025 m, lungimea şi lăţimea de minimum 1.20 m, înălţimea de minimum 0.15 m, iar înălţimea balustradei şi cea de la mâna curentă între 0.90 – 1.00 m pentru adulţi şi între 0.60 – 0.75 m pentru copii şi persoanele în scaun rulant.  

Compartimentarea unui astfel de proiect de casă trebuie să ţină şi ea cont de câteva norme specifice care sunt menite să vină în întâmpinarea nevoilor persoanelor cu deficienţe. Spre exemplu, golurile pentru uşă trebuie să fie de minimum 0.80 m, iar vestibulul unei astfel de construcţii trebuie să aibă o lăţime minimă de 1.50 m. În vreme ce în spaţiile de depozitare ar trebui să se menţină un spaţiu minim de manevră de 1.40 m, bucătăria, baia, dormitorul şi camera de zi ar trebui să cuprindă un spaţiu minim de manevră de 1.50 x 1.50 m. De asemenea, atât grupul sanitar, cât şi camera de zi ar trebui să fie prevăzute cu căi de circulaţie de minimum 0.90 m, iar în cazul băii ar trebui să existe o pantă de 1%.

Este important, pentru a putea asigura confortul persoanelor cu dizabilităţi, ca proiectele de casă pe care acestea le vor locui să respecte normele stabilite, întrucât vor reuşi astfel să le ofere un spaţiu care este bine adaptat nevoilor acestora.